Istoria localității

Satul Hîrtop, din raionul Cimişlia este situat în parte de nord- vest a raionului la 18 km de centrul raional, 30 km de la staţia de cale ferată Mihailovca şi 60 km de la oraşul Chişinău.

Din punct de vedere etimologic cuvîntul „hîrtop” din slava veche înseamnă vale adîncă în semicerc, fără ramificaţii.

Satul e aşezat pe Valea Lopatnicului şi pe colinele din împrejurimi: Valea Lopatnicului are o lungime de 9 km, întinzîndu-se în dreapta văii Cunducului, la sud de tîrguşorul Gura Galbenei. La începutul său, valea avea o înălţime de 139,43 stînjeni de la nivelul mării şi era acoperită cu pădure. Aşa avem o descriere de la Zamfir Arbore, de la începutul secolului XX.

În apropierea satului curge rîul Cogîlnic, cu o lungime de 243 km, care-şi revarsă apele în lacul Sasîc.

Unele dealuri din preajma satului sunt numite: Gheorghieş, Movila Turcilor, unde se spune că ar fi fost ascunse comorile turcilor.

La vreo 2 km de sat, spre nord, se întinde pădurea Mereni, o pădure de stejari bătrîni, unde se încep codrii Moldovei Centrale.

Cu toate că satul e aşezat mai pe şes, în jurul lui sunt dealuri, înălţimea cărora variază între 150- 230 m de la nivelul mării.

Satul Hîrtop a fost menționat pentru prima dată în anul 1884.

Satul Hîrtop de azi s-a format prin contopirea a 3 cătune mai mici: Rusovca, Blumental(Lopatnic) şi Hîrtop, care au existat în a II jumătate a secolului XX. Astăzi locuitoriii subînţeleg denumirile de mai sus ca părţi ale localităţii.